Una din întrebările pe care le pun cei care se prezintă la un birou notarial sau chiar înainte de a se prezenta la un specialist în domeniul juridic este legat de împărţirea moştenirii între mamă, tata defunctului şi fraţii sau ascendenţii până la gradul al IV-lea. Există numeroase informaţii ce trebuie cunoscute şi respectate în aceste situaţii. Ascendenţii privilegiaţi sunt mama şi tata defunctului din căsătorie, adopţie sau din afara căsătoriei.
Ascendenţii din afara căsătoriei şi dreptul lor la moştenire
Tatăl din afara căsătoriei este de regulă un subiect principal de discuţie în ceea ce priveşte moştenirea. Recunoaşterea vocaţiei succesorale legale a tatălui din afara căsătoriei este reclamată de raporturile de rudenie între copil şi tata sau prin stabilirea filiaţiei pe principiul egalităţii între sexe şi reciprocităţii vocaţiei succesorale.
Pe de altă parte, problema vocaţiei succesorale a părinţilor fireşti în cazul adopţiei depline se pune altfel. În cazul adopţiei cu efecte depline, părinţii fireşti ai persoanei adoptate, fie că sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei îşi pierd orice vocaţie succesorală la moştenirea lăsată de cel adoptat, dat fiind faptul că încetează orice raport de rudenie între ei. Excepţia în acest sens este dată de situaţia în care unul din soţi adopta cu efecte depline copilul firesc sau adoptat al celuilalt soţ, astfel încât raporturile de rudenie se menţin cu părintele firesc ce este şi soţul adoptatorului.
Cele mai citite articole
În cazul adopţiei cu efecte restrânse, indiferent că adoptatorul este sau nu soţul unuia din părinţii fireşti, este menţinută vocaţia succesorală a ambilor părinţi, pentru că aceasta adopţie nu întrerupe legăturile de rudenie cu părinţii fireşti ai adoptatorului. Indiferent că este vorba despre o adopţie cu efecte depline sau restrânse, adoptatorul va avea o vocaţie succesorală la succesiunea adoptatului, aici fiind aplicat principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale.
Cum se împarte moştenirea între părinţii defunctului sau ascendenţii privilegiaţi
În cazul în care la moştenire vin numai ascendenţii privilegiaţi şi nu există un soţ supravieţuitor sau alţi colaterali privilegiaţi, moştenirea se va împărţi egal, la 2, 3 sau patru părinţi, punându-i în calcul şi cei fireşti, şi pe adoptatori. Dacă moştenitorii de gradul 2 se dezmoştenesc, atunci procedura include:
- ascendenţii privilegiaţi din clasa a doua care au fost dezmoşteniţi primesc cota redus din moştenire;
- ascendenţii privilegiaţi şi colaterali privilegiaţi din clasa a II-a care au fost dezmoşteniţi, de moştenire vor profita numai colateralii privilegati;
- ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi care facă parte din clasa a ÎI a şi au fost dezmoşteniţi, de moştenire profita numai ascendenţii privilegiaţi;
- ascendenţii privilegiaţi şi colaterali privilegiaţi care au fost dezmoşteniţi care fac parte din clasa a doua, moştenirea va reveni ascendenţilor, iar colateralii privilegiaţi sunt înlăturaţi de la moştenire, restul atribuindu-se rudelor din clasa subsecventa ce îndeplinesc toate condiţiile moştenirii.
Colateralii privilegiaţi sunt rudele cele mai apropiate ale defunctului pe linie colaterala, fiind fraţi sau surori şi descendenţi până la gradul 4. Fraţii şi surorile pot fi din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopţie cu drepturi depline.
