Distonia vegetativă sau disfuncția vegetativă somatică este o tulburare a funcțiilor și simțurilor corpului, fără a exista o cauză medicală. Persoana poate acuza numeroase simptome, aparent fără legătură între ele: dureri de cap, amețeli, palpitații, vertij, constipație sau diaree, furnicături la nivelul brațelor, insomnie sau senzație de leșin. Pentru a întelege de ce corpul se “comportă” atât de haotic, trebuie să aflăm cum funcționează sistemul nostru vegetativ.
De ce apare dezechilibrul sistemul nervos vegetativ?
Sistemul nervos autonom, cum mai este denumit sistemul nervos vegetativ, coordonează activitatea tuturor organelor interne și a funcțiilor noastre vitale, cum ar fi digestia și respirația.
Acest sistem are două componente majore:
- sistemul nervos simpatic – activează răspunsul organismului și, implicit, al organelor la stimuli externi, cum ar fi stresul
- sistemul nervos parasimpatic – ajută la calmarea, relaxarea și regenerarea organismului după stres
Spre urmare, când apare un dezechilibru între aceste două sisteme, este dereglată funcționarea întregului organism și astfel apare distonia neurovegetativă.
Emoțiile afectează sistemul nervos autonom și le adaptează pentru noi. De exemplu, în fața unei emoții de frică, se activează sistemul nervos simpatic, iar în cazul stării de bine, domină sistemul nervos parasimpatic. Este normal să experimentăm atât emoții pozitive cât și negative, importantă este gestionarea lor corectă. Dacă o persoană se confruntă în mod constant cu epuizare sau stres prelungit, corpul își consumă toată energia pentru a face față acestui stres și funcționează într-un mod de supraviețuire continuu. Această situație cauzează o serie de reacții chimice în organism – ritmul cardiac se accelerează, o cantitate mai mare de hormoni de stres este secretată în sânge, respirația devine mai rapidă, inima bate mai tare, mușchii devin mai încordați, pregătiți pentru acțiune, apare transpirația. Astfel, sistemul nervos simpatic devine supraîncărcat. Echilibrul său este perturbat, provocând o varietate de simptome neplăcute.
Cele mai citite articole
Distonia neurovegetativă poate avea și o cauză ereditară, în alte cazuri dereglarea apare pe fondul unor boli interne sau infecții neurologice. Dar de cele mai multe ori, de vină sunt traumele emoționale și stresul prelungit.
Simptomele distoniei neurovegetative
Dat fiind că sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea tuturor organelor, simptomele pot fi foarte variate: oboseală, vertij, tahicardie, palpitații, nod în gât, anxietate, hipertensiune arterială sau scăderi bruște ale tensiunii arteriale, insomnie, stări de leșin, lipsă de concentrare, slăbiciune, iritații oculare, greață, constipație, diaree, scăderea libidoului, scăderea disfuncției erectile la bărbați.
Dat fiind multitudinea de simptome, distonia neurovegetativă este dificil de diagnosticat din prima. De regulă, se recomandă investigații medicale care ar elimina alte cauze și boli, iar dacă acestea nu sunt identificate, se pune diagnosticul de distonie neurovegetativă.
Cum putem trata distonia neurovegetativă
Dacă nu este identificată o cauză medicală, medicul poate recomanda psihoterapia, care este o metodă eficientă în reducerea simptomelor disfuncției vegetative. În unele cazuri, psihoterapia poate fi completată cu suplimente alimentare pentru calmare, pe bază de plante, medicamente antidepresive, sedative sau hipnotice. De asemenea, practicarea unor exerciții de relaxare poate contribui la un echilibru emoțional mai bun și la detensionare psihică.
Distonia neurovegetativă, sau sindromul tulburărilor neurovegetative, este un dezechilibru al sistemului nervos vegetativ care coordonează toate funcțiile vitale cum ar fi digestia, respirația, ritmul cardiac etc. Pentru a înțelege mai bine ce declanșează acest dezechilibru, trebuie să știi că sistemul nervos vegetativ are două componente: simpatic și parasimpatic. Primul are rol de stimulare a organelor interne, iar cel de-al doilea scade această stimulare și favorizează relaxarea. Când cele două nu sunt în echilibru, tonusului musculaturii de la nivelul scheletului, din pereții vaselor de sânge, cât și ai organelor interne fluctuează. Astfel, apare distonia, care dă o serie de manifestări neplăcute.
