În randurile care urmează, vei descoperi ce este amniocenteza, când este indicată și care sunt riscurile asociate cu acest procedeu medical. În plus, vei înțelege beneficiile acestei proceduri și vei afla cum te poți pregăti pentru ea, cum se desfășoară și ce îngrijiri necesită după.
Ce este amniocenteza?
Amniocenteza este o procedură medicală prenatală în care se colectează o mică cantitate de lichid amniotic, lichid care înconjoară fătul în uter, pentru a efectua diverse teste. Această procedură este folosită în principal pentru a detecta și diagnostica anumite anomalii genetice sau cromozomiale ale fătului, precum sindromul Down, fibroza chistică sau spina bifida.
Procedura de amniocenteză implică introducerea unui ac subțire printr-o incizie în abdomenul mamei, sub ghidaj ecografic, pentru a aspira o cantitate mică de lichid amniotic. Prin analiza acestui lichid, se pot verifica cromozomii și se pot identifica eventualele anomalii genetice sau cromozomiale ale fătului. De obicei, amniocenteza se realizează între săptămânile 15 și 20 de sarcină, dar poate fi efectuată și mai târziu [1].
Amniocenteza poate oferi informații importante și poate ajuta la luarea deciziilor în ceea ce privește îngrijirea prenatală și managementul sarcinii. Cu toate acestea, procedura prezintă și riscuri, cum ar fi posibilitatea de avort spontan sau infecție. De aceea, este important ca fiecare mamă să discute cu medicul său despre beneficiile și riscurile specifice înainte de a decide să efectueze amniocenteza [2].
Când este indicată amniocenteza?
Amniocenteza este indicată în mai multe situații medicale, în special în cazul femeilor care prezintă un risc crescut de a avea un copil cu anomalii cromozomiale sau genetice. Printre acestea se numără femeile care au avut un rezultat neclar sau pozitiv la un test de screening prenatal, femeile cu istoric familial de boli genetice sau cromozomiale și femeile care au avut un copil anterior cu o anomalie cromozomială sau genetică. Riscul de anomalii cromozomiale crește odată cu vârsta mamei, astfel că amniocenteza este adesea recomandată femeilor care au peste 35 de ani la momentul nașterii [3].
Amniocenteza poate fi indicată și pentru confirmarea infecțiilor intrauterine, cum ar fi toxoplasmoza, rubeola, citomegalovirusul sau virusul herpes simplex. Aceste infecții pot provoca probleme grave, inclusiv moartea fetală, dacă nu sunt tratate [4].
În unele cazuri, amniocenteza poate fi utilizată pentru a evalua maturitatea pulmonară fetală înainte de naștere. Acest lucru este necesar dacă există riscul unei nașteri premature [3].
Care sunt riscurile amniocentezei?
Riscurile asociate cu amniocenteza sunt importante de luat în considerare înainte de a decide efectuarea procedurii:
1. Posibilitatea de a provoca un avort spontan: Unul dintre riscurile majore asociate cu amniocenteza este posibilitatea de a provoca un avort spontan. Acest risc este relativ mic, de aproximativ 0,1-0,3%, dar există și poate fi un motiv de îngrijorare pentru multe femei [5].
2. Reacții adverse fizice: După amniocenteză, pot apărea reacții adverse fizice, cum ar fi durere, sângerare, infecție sau lezarea fătului. Sângerarea ușoară sau crampele abdomenului inferior pot apărea frecvent în urma procedurii, dar de obicei se rezolvă în câteva zile [1].
3. Riscul de rezultate false pozitive: Un alt risc asociat cu amniocenteza este posibilitatea de a obține rezultate false pozitive. Acestea pot duce la decizii greșite cu privire la continuarea sau întreruperea sarcinii [4].
4. Riscul de a transmite infecții fătului: Amniocenteza poate prezenta, de asemenea, un risc de a transmite infecții fătului. Chiar dacă acest risc este extrem de redus, este important de menționat [2].
Care sunt beneficiile amniocentezei?
Cele mai citite articole
Unul dintre cele mai importante beneficii ale amniocentezei este capacitatea de a detecta diverse anomalii genetice precum sindromul Down, sindromul Edwards sau sindromul Patau. Potrivit Această procedură le este recomandată în special femeilor care prezintă un risc mai mare de a avea un copil cu astfel de afecțiuni. Aflarea în timp util a acestor informații le permite părinților să ia decizii informate cu privire la continuarea sarcinii sau la pregătirea pentru nevoile speciale ale copilului.
De asemenea, amniocenteza permite diagnosticarea altor afecțiuni precum fibroza chistică, distrofia musculară sau anemia falciformă. Aceasta oferă părinților șansa de a descoperi din timp aceste probleme și de a căuta cele mai bune opțiuni de tratament pentru copilul lor, dacă este cazul.
În multe cazuri, amniocenteza poate reduce semnificativ stresul și anxietatea asociate cu incertitudinea. Coonfirmarea că bebelușul este sănătos sau că există posibilitatea unor probleme de sănătate poate oferi un sentiment de control și poate ajuta la planificarea viitorului.
Un alt beneficiu al amniocentezei este posibilitatea de a planifica în avans intervențiile medicale necesare după naștere, în cazul în care se identifică o problemă de sănătate. De exemplu, dacă rezultatele testelor indică o afecțiune care necesită intervenție chirurgicală imediat după naștere, echipa medicală poate fi pregătită corespunzător [4].
Amniocenteza este o procedură complexă, utilizată în special pentru depistarea unor eventuale anomalii genetice ale fătului. Cu toate că prezintă anumite riscuri, în anumite situații, beneficiile acesteia pot fi mai importante, ea oferind informații vitale pentru sănătatea fătului și a mamei.
Bibliografie:
- “Amniocentesis: Background, Indications, Technical Considerations.” EMedicine, 25 May 2021, emedicine.medscape.com/article/1997955-overview, accesat la 5.07.2023;
- Cleveland Clinic. “What Is Amniocentesis? Risks, Results & More.” Cleveland Clinic, 4 Jan. 2022, my.clevelandclinic.org/health/treatments/4206-genetic-amniocentesis, accesat la 5.07.2023;
- Jindal, Aditi, and Chitra Chaudhary. “Amniocentesis.” PubMed, StatPearls Publishing, 2020, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559247/, accesat la 5.07.2023;
- Mayo Clinic . “Amniocentesis – Mayo Clinic.” Mayoclinic.org, 2018, www.mayoclinic.org/tests-procedures/amniocentesis/about/pac-20392914, accesat la 5.07.2023;
- Quinlan, Maura Parker. “Amniocentesis: Indications and Risks.” AMA Journal of Ethics, vol. 10, no. 5, 1 May 2008, pp. 304–306, journalofethics.ama-assn.org/article/amniocentesis-indications-and-risks/2008-05, https://doi.org/10.1001/virtualmentor.2008.10.5.cprl1-0805, accesat la 5.07.2023.
