Dacă ești genul de persoană căreia îi place să își planifice concediile din timp, pentru a beneficia de cele mai bune prețuri și cele mai bune locuri, probabil că ești interesat de cum va arăta calendarul zilelor libere în anul viitor.
- În 2023 sunt 15 sărbători legale: 3 în weekend și 12 în timpul săptămânii.
Înainte de a vedea care sunt acestea, așa cum au fost ele anunțate de Guvern, haide să vedem care este istoria zilelor libere în istorie.
Istoria zilelor nelucrătoare în lume
Cu sute de ani în urmă majoritatea copiilor nu mergeau la școală, iar părinții lor nu plecau în concedii. În schimb, rămâneau cu toții acasă, ocupându-se cu agricultură și îngrijirea animalelor.
În special, august și septembrie erau luni aglomerate, deoarece toți cei care lucrau pământul se ocupau cu strângerea recoltelor. Copiii și adulții lucrau împreună, profitând la maximum de orele mai multe în care era lumină afară, pentru a se asigura că au colectat suficientă hrană pentru iarnă.
- În perioada medievală, majoritatea oamenilor erau săraci și numai cei bogați aveau parte de ceea ce semăna oarecum cu o „vacanță” de astăzi – un timp dedicat călătoriilor, vizitării prietenilor, participării la activități sportive și divertisment. Totuși, toată lumea avea „zile sfinte”.
Biserica creștină organiza multe zile sfinte și sărbători pe tot parcursul anului. Nimeni nu avea voie să lucreze în aceste zile sfinte.
- În schimb, oamenii se adunau să se roage și să organizeze o masă în cinstea unui sfânt sau să cinstească o sărbătoare precum Paștele sau Ziua Recoltei.
Aceste zile au fost ca niște mini-vacanțe; oamenii le așteptau cu nerăbdare ca pe o pauză de la munca grea obișnuită a fiecărei zile.
Istoria zilelor nelucrătoare la români
Oricât ar părea de greu de crezut, pe vremuri, în România nici măcar duminica nu era respectată ca zi liberă, și asta nu pentru că țăranii nu și-ar fi dorit o zi de odihnă.
- Istoricii spun că prima lege prin care s-a stabilit ca duminica să devină zi nelucrătoare a apărut în 6 martie 1897. Potrivit acestei legi, erau libere doar diminețile de duminică și alte 14 sărbători pe an.
Cele mai citite articole
Legea a fost inițiată de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, și susținută de scriitorul Barbu Ștefănescu Delavrancea pe vremea când acesta era primar al Bucureștiului, în 1899.
- Delavrancea și-a argumentat poziția prin faptul că „muncitorii nu-și pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori și întorcându-se acasă noaptea, târziu“.
La un an distanță de această inițiativă legislativă, există mărturii ce dovedesc că în mai multe părți ale țării repausul duminical nu era respectat.
- În decembrie 1900, senatorul Petre Aurelian Sebeşanu adresa o interpelare ministrului de interne Constantin Olănescu referitoare la neaplicarea „Legii repausului duminical”.
„Legea trebuie respectată ca să nu se deprindă lumea cu nesocotința legilor. În țările civilizate nu se mai poate vorbi de muncă neîntreruptă 365 de zile pe an și nu cred să se mai găsească cineva care să nu recunoască aceasta”, se arată în interpelarea senatorul Sebeșeanu.
- Legea a fost modificată în 1910, impunându-se repausul duminical și în sărbătorile legale în unitățile comerciale și industriale. Excepție făceau totuși instituțiile Statului și ale administrației publice.
Interesant de știut este că Guvernul considera că brutăriile nu pot beneficia de duminici libere.
- Brutăriile erau obligate să lucreze în toate zilele săptămânii pentru ca oamenii să aibă parte de pâine proaspătă.
Potrivit datelor istorice, brutăriile din România au beneficiat și ele de repausul duminical, precum celelalte instituții, abia peste trei ani, odată cu emiterea Decretului Regal 4.333 din 6 iunie 1913.
Ce zile libere au românii în 2023
- 1 ianuarie, 2 ianuarie — Anul Nou;
- 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române;
- 14 aprilie — Vinerea Mare;
- 16 -17 aprilie — Paște ortodox 2023;
- 1 mai — Ziua Muncii;
- 1 iunie — Ziua Copilului;
- 20 iunie (duminică) – Rusalii;
- 21 iunie (luni) — A doua zi de Rusalii;
- 15 august — Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie — Sfântul Andrei;
- 1 decembrie — Ziua Națională a României;
- 25 decembrie, 26 decembrie — Crăciunul.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, angajații care sunt nevoiți să lucreze inclusiv în zilele considerate libere, vor primi bani în plus la salariu, adică ziua lucrată va fi plătită dublu.
Pot apărea totuși și alte modificări până anul viitor. Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul din sistemul bugetar, zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă şi/ sau care succedă zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează, precum şi zilele în care se recuperează orele de muncă neefectuate, prevede Codul Muncii.
